vineri, 30 ianuarie 2009

Vegas.

Camera ieftina de motel undeva langa gara orasului si asa prea infect. Rapitorul o inchide in baia plina de igrasie. Cu mainile zdrobite, cu ultimele forte, Kim incearca sa-si desfaca funia imbibata cu sange intarit. Inutil . Jason se aseaza pe patul cu arcuri ruginite.Mirosul de igrasie devine intepator. Isi ia capul in maini si ofteaza. Kim indruga sunete. Pacat. N-o va auzi nimeni. In motelul asta nu mai intra nimeni de ani de zile.
Intre aschii de jaluzea, Las Vegas-ul nu doarme niciodata. Vegasul nu doarme niciodata.
Un etaj mai sus, un batran decrepit isi aduce aminte in fiecare seara, de epoca de glorie cand canta la Filarmonica de las Americas, in Vegasul prafuit de altadata. Sonata nr.2. Bach.Violoncel. 3am.
Subit, Jason devine nervos. Expresia unui schizofrenic i se asterne pe fata. Violenta aceluiasi bolnav distruge camera in mai putin de 5 minute. Kim isi doreste sa poata muri inainte ca monstrul sa o faca. Tarziu. Cu o sticla sparta, Jason o termina.
Batranul a adormit.
Acelasi nebun curata orice pata din Kim care-i putea aduce culpa asupra disparitiei ei. Uita ce se intamplase in seara ce tocmai a trecut.Mijeste de zi.
Vegasul nu doarme niciodata. Jason isi ia ochelarii de soare pe ochi, isi aranjeaza gulerul unei jachete de piele, isi ia cheile plecand sa-si urmeze american dream-ul. Harley Davidson '84. Opreste la gogoserie.Comanda 3.O cafea mare. Masa 2.
-Frumosi ochi.

joi, 29 ianuarie 2009

fascinatie.

W - ..cred ca e deziluzie. mix de sentimente ce aduc fie dezgust, fie plictis, fie dorinta. un adolescent cretin ca mine viseaza continuu. rad si..rad de mine, rad de tine. crestem flori de plastic. ninge cu minciuni. da, ninge cumplit afara... citesc orbitor, insemnarile unui nebun, cismigiu & comp, toate intr-un haos fara rabdare..ai observat vreodata cum se joaca fumul din tigara ta..? as putea sa te privesc continuu. eu nu fumez, dar, ma fascineaza felul in care o faci tu. se inalta, stagneaza, apoi dispare. o clipa de nebunie imi spune ca.. ajung sa cred ca o sa dispari, la fel ca el. Bem din cescutele astea mici drogul licit ce ne place atat de mult. incurajam cu "mers-mai-departe". imi place zambetul tau. uite, ninge iar. hai sa ne jucam cu fumul..
(M. tacea, punandu-si mana in care tinea tigara sub barba. zambea.)

luni, 26 ianuarie 2009

right here waiting.

duminică, 11 ianuarie 2009

Rue du Theatre

Poftim o ceasca de cafea. Doriti si putin zahar? Nu? ...Ce vreme, nu'i asa? Stii...unii tineri chiar iubesc 'tabloul' asta ploios. Tinerii!...Am crescut cupluri de'a lungul anilor. Unul era de'a dreptul irelevant, nabadaios. Cumparau cafeaua si se puneam acolo, pe prag, cu picioarele in ploaie. Ea era o fetita cu bucle balaie, incaltata in tenisi si cu un gentoi peticit plin cu nu-stiu-ce - uneori scotea carte dupa carte din ea si statea la masa aceea, langa geam. O chema Julia. Avea un zambet perfect..El era scriitor. intotdeauna imi citea operele - "doamne iarta'ma, nu'mi vad capul de lucruri iar tu stai de mine!" asa-i ziceam cand incerca asa ceva, dar se retragea zambind tot spre masa aceea, langa geam,aveau un fix. Tinerii! Era noiembrie cand s'au cunoscut. Si ploua la fel ca acum. S-au ciocnit drept in fata usii. Romain a imprastiat toate hartiutile ce le tinea sub haina exact in balta. Ca sa se revanseze, Julia l-a invitat la cea mai buna cafea de pe Rue du Theatre...
S-au iubit din prima. Sa-i fi vazut!... e frumoasa dragostea cand esti tanar. oh, tinerii!Se jucau cu mainile, citeau sau discutau despre trecatori, se luptau cu linguritele si cu cuburile de zahar, pe care niciodata nu le puneau in cafea (eu fara 2 cubuletze nu pot sa-mi beau cafeaua, nu stiu cum puteau ei..) si stateau noaptea pana tarziu, pana ii scoteam afara cu matura...Ce frumos erau!..Ah, a cerut-o. Chiar aici in caf.A comandat doua cafele negre la nisip iar in una a zvarlit un inelus atat de finut din argint. Julia l-a vazut in zat si l-a sarutat numaidecat. de aici nu stiu prea bine, ca ma imbolnavisem grav cu fierea, nevasta-mea era mereu pe-aici. Se facea ca era pe la asfintit si Julia citea in balcon, cocotata cu picioaarele de balustrada canda a araut Romain si i-a facut ce-a mai frumoasa declaratie de dragoste din cate s-au vazut.toti vecinii au iesit la ferestre si au aplaudat.Cat e de frumoasa dragostea cand esti tanar!..Nevasta-mea mi-a povestit ca a venit Julia odata plangand si nu stia ce sa faca.maica-sa a auzit ca s-au casatorit in secret, pe cand ea aranjase maritisul cu fiul unui bogatas, proprietarul birourilor Etienne, stiti care, nu?Si s-a infuriat foarte tare, Romain nu era decat un scriitoras, ori maica-sa vroia mai multe pentru ea.Cumplita femeie.Dar tinerii!...tinerii astia cred ca pot acoperi marea cu degetul. o clipa blestemata a urmat atunci..intr- o seara rece de septembrie( ploua asa de tare ca acum)saracuta Julia n-a mai rezistat. ROmain era mai nebun, mai visator...Julia a luat un pumn de somnifere si...s-a stins.Era in apartamentul pe care maica-sa i-l cumparase pentru scoala ce-o facea aici, in capitala, ea locuia in Aquitaine.Romain primise un scenariu si..spera sa faca orice ca s-o poata rapi si s-o duca undeva departe, ori el era falit.si ea era minora.Atat de tare o iubea. Cand a ajuns acolo, era prea tarziu.Romain era atat de mahnit incat a inceput sa sparga tot in jur si ghici. s-a omorat si el...pacat...niste tineri atat de frumosi, cu toata viata inainte..ploua la fel de tare ca acuma.S-au dus spre nicaieri.Uneori, in zilele cu ploaie de vara, ii vad dansand in ploaie, zambind..Scuzati-ma , mai doriti ceva?UN pic de zahar?Nu?Am o comanda la masa de langa geam, Ah, tinerii...

din "eterna poveste a lui romeo si a julietei"
de W.

vineri, 2 ianuarie 2009

Imi inchipui.

Îmi închipui c-ar ploua
Ce-am face amândoi acasă?
O partidă de şah după masă,
O ceaşcă de cafea?

Vino să trecem în doi
Cocleala asta de-afară
Vom bea o ceaşcă amară
Şi vom vedea apoi.

Propunere de Mihail Mataringa (14 iulie 1985)