b.

De fapt, cu totii avem stari, prelungite, de dimineata, si ai impresia, mai apoi, ca toti au ceva cu tine, ca sunt impotriva ta. Asa incat nu-ti dai seama de adevarata valoare a lucrurilor, deloc simple, care-ti fac existenta. Dar ti-e bine asa, si continui sa fii nefericit, insusindu-ti o oarecare stare de anormalitate, si chiar avand impresia ca chiar esti superior... Ma intreb ce-o fii in backstageul fiecaruia, in momentul acela. Cred ca doar pentru un moment, te simti atat de bine incat simti ca toatele placerile-ti hedoniste au fost satisfacute, fara sa luam in considerare si atat de controversatele placeri sufletesti. Iar mai apoi, simti aproape o mizerie care iti musca din piept si aproape ca te rogi la o forta divina sa ti-o ia de tot. Mizeria, ei bine, mizeria asta, de altfel considerata un fel de tabu, iti aduce pe langa starea pregnanta de vinovatie si de apatie slash nervozitate, o stare potrivita pentru a creste plante. Si cand ma gandesc la plante, ma gandesc de fapt la fabulari si inchipuiri in care subsemnatul e le roi, si toti ceilalti nu exista, experimentand o pseudo-putere, care il pseudo-ridica pe bietul slabanog la un nivel de pseudo-superioritate, mai inalt decat la celelalte animale cu ratiune. Dar mai ales, starea aceea de mizerie, lasa un gol. Potrivit pentru a coace paine si eventual, pentru a-ti subaprecia coptura, pentru ca, intr-un fel, asa lucreaza si cuptorul slash mintea noastra, a oamenilor. Intr-o stare de perfecta nefericire, acestia vor lucra, in conditii mizere, si vor scoate opere de arta. Astfel vom aprecia ceea ce cunoastem deja.

Obsesie:

Source: minimalinteriors.tumblr.com via I'm Revolting on Pinterest

Ascult: The Rolling Stones - Anybody Seen My Baby

Privesc: 

Personal Collection

a.

Chiar nu poti sa schimbi nicio fiinta din jurul tau. Orice ai face. In spatiul lui, pe planetuta lui nu poti schimba chiar nimic. Problema noastra, a primatelor e ca ne credem superioare atunci cand nu suntem. Ne asumam aceasta calitate de zeu, sau orice fel de entitate cu toiag divin si puteri magice, si fara sa fim constienti de puterea innascuta pe care am dobandit-o prima data cand am respirat acelasi aer cu totii. Toti suntem la fel de puternici, si la fel de slabi. Dar ce ne face deosebiti intre cei ce inca mai respira, e intocmai persoana noastra, prin caracteristicile ei originale. Atunci cand ma gasesti e planeta mea, sunt bine. Si in nebunia mea, deschid ochii si mai tare, si-mi permit sa fac ceea ce nu pot face in prezenta unor ochi patrunzatori, incercand sa demonstreze ca sunt si mai slaba... Oricat de nesigura as fi, cumva, nu ii neindreptatesc. Daca m-as afla cu un chip necunoscut in fata primejdiei, as sari in fata lui. N-as stii sa-ti raspund de ce, dar as face-o. As the man who can't be moved. Nu vreau sa-mi pun problema salvarii mele. Nu stiu nici macar daca tot ceea ce visez ma va ridica in cele din urma si ma va pune in fata Soarelui...
It's funny when... De obicei, ma pornesc pasnica, oriunde as merge. Chiar de dimineata. Si cateodata reusesc sa fiu mult mai energetica ca dupa un Redbull. Mai prost e atunci cand incepi sa te gandesti, chiar daca involuntar.Si chiar daca fugim atat..Sa nu mai gandim, daca oricum pasim pe carari batatorite(si total necunoscute). Si intr-o masa oarecare de oameni pari doar afectat de o oarecare problema existentiala, si devii intai un ciudat, mai apoi un prost-scris... Dar ce e si cu apelativele astea..? Voluntar, involuntar, ne facem prosti, unii pe altii. De parca noi, animalutele care folosesc diferite semne si isi traiesc viata mai mult in habitate virtuale, am avea dreptul sa ne etichetam drept un animal superior('destept') sau inferior ('prost'), sau de o 'proasta' calitate. De ce? Suntem mai slabi decat pretindem. Un titlu nu te face mai puternic, precum nici portofelul, sau greutatea pe care o ridici. Si, intr-un fel ne amagim cu o gura de apa, pe seceta... Asa zisii 'prosti' sunt inofensivi. Pentru ca nu pot naste monstrii, ci pot doar sa constituie o piedica in experimentarea unui fel de Lady Gaga.
Nici rost nu are sa caut un fel de raspuns perfect agreabil si suportabil, pentru ca nu am siguranta ca nu ma va durea, sau ca cel putin, nu voi simti decat dezamagirea. Mint cand spun ca-mi place cum se simte lumea pe pielea mea. Nici macar nu-mi plac poeziile. Si-am cazut de multe ori de pe scena. Dar tu nu stii.
Stii ceva? Lasa-ma te rog doar sa fiu. Respiram acelasi aer, si stii ca-mi place ploaia.


Obsesie:

Source: design-seeds.com via Monica on Pinterest

Ascult: Poets of the Fall - Heal my wounds

Privesc:Personal Collection

Jamie Woon - Shoulda

Funny Little Moments 2

Momente de genul ăsta te copleşesc, pur şi simplu. Iubeşti necondiţionat şi nu te mai gândeşti la nimic. Update-2years, 11 months, and a day.

...Fac o groază de lucruri. Printre multe altele,redeschid Chroma, căci tare îmi trebuieşte să mă văit. Metaforic vorbind. Mai ales că Universul ăsta internaut e atât de vast şi de interesant.. Ne-am pierde în căutarea perfecţiunii (dar ce spun şi eu... ). Unii dintre noi încearcă să iasă în evidenţă prin diferite mijloace, invocând inteligenţa proprie şi debordantă sau culoarea unghiilor sau canalul tv cu care-l urmăresc cu atâta... îndârjire. Unii dintre noi, trăiesc ca să găsească răspunsuri, şi ca să se cunoască, privind ceea ce fac, mai apoi, ca pe-o oglindă. Nu ştiu, majoritatea nu reuşim să facem asta, dar ne amăgim, hrănindu-ne egourile cu poveşti superfantastice despre Hogwards sau Woodstock. Nu sunt ca fiecare dintre voi, dar pe aproape. Fotografiez şi încerc să spun poveşti. De cele mai multe ori, astea nu văd lumina zilei dar... îmi place să vorbesc singură, şi uneori, am impresia ca sună chiar mai bine în capul meu, decât atunci când deschid gura. Colecţionez prostii care ajung să-mi fie atât de dragi, că, daca m-aş muta, nu mi-ar ajunge un camion să le încarc. Mă pricep la prostii şi pot ajuta la nevoie, dar aştept să-mi răspunzi cu aceeaşi monedă, într-un mod sau altul. Şi am chiar şi multe defecte; mă poti întreba orice, şi-ţi voi răspunde exact ceea ce vrei să auzi. Sarcasm, ironie... Cafea cu lapte. Hei, ştiu să gătesc. Ştiu să fac atâtea lucruri, dar, nu sunt bună la nimic. Am observat asta de multe ori. Prin ochelarii aştia cu dioptrii schimbătoarea mi-am clădit o "lume" aproape la fel cu cea pe care mi-o doresc. Visez să mă mut la Seoul, dar doar dupa ce văd Parisul, Moscova şi NY. S-ar putea să mă pierd pe drum... Ai grijă să nu mă porneşti. Vorbesc mult, dar uneori mă pierd pe drum. Salut din nou, sunt Irina. 18 years old, freelance photographer with dreams and other complicated things

WhoCares.'s photostream

WhoCares.'s photostream on Flickr.